Wednesday, 14 January 2009

Doua ore de liniste

Pentru ca tot a trebuit sa execut un drum pana la Ierusalim ca sa-mi innoiesc acreditarea, m-am rupt vreo doua ore de nebunia din Sudul Israelului si am mers in Orasul Vechi. Mi s-a parut cea mai ciudata combinatie de spiritualitate si comert, toleranta si tensiune din cate am vazut pana acum. Cam asta am apucat sa fotografiez:

Sfantul Mormant


Gradina Ghetsemani


Zidul Plangerii


Fara titlu













32 comments:

calatorul said...

Esti o privilegiata a sortii . Chiar si pe timp de raboi nu poti sa nu ramii un minut intr-o stare de reverenta launtrica , atunci cind privesti imaginile acestea , chiar si cu armele atirnind la sold.Trist si revelator.Un profesor cu blog. .plecatdeacasa.blogspot.com

Anonymous said...

salutari si numai bine din ardeal!
esti foarte curajoasa!

toto said...

Mi se pare edificator pentru ce s-a intamplat si se intampla in regiune, ultima poza. Cele doua tinere care poarta doua arme, ce par sa fie de jucarie, sunt ceva neobisnuit pentru un privitor de pe meleagurile noastre.Din pacate ceea ce ar trebui sa ne uneasca, adica credintele religioase ne dezbina in asemenea hal, incat ajungem sa ne anulam ca entitati fizice. Pacat pentru istoria locurilor!.

koreander said...

:) interesanta poza cu armele in biserica. la noi se sanctioneaza fluieratul...

adidobre said...

;)

LAURA ALECSA said...

aceleasi imagini, tinere cu pusti la piept, le-am vazut in noiembrie 2007,nu la Zidul plangerii ,ci pe stradutele inguste ce duc la Biserica Sfantului Mormant.FoARTE rele tipesele,cand le-am intrebat cum ajungem la Sfantul Mormant(ERA SEARA SI NOI RATACISEM DRUMUL)ne-au raspuns:"left,right,left,right".Daca nu intalneam un calugar capucin faceam stanga dreapta pana dimineata si tot nu ajungeam !Din pacate tot mai amabili au fost arabii din Ierusalim decat evreii.
Oana,as dori sa te intreb daca ai trait pe acele locuri SINDROMUL IERUALIMULUI? In rest,noi ca fosti pelerini,continuam sa ne rugam pentru pacea Ierusalimului.SHALOM

oana dobre said...

Laura: nu stiu ce e sindromul ierusalimului. Poti sa-mi explici?

LAURA ALECSA said...

sigur,draga mea,
Eu am aflat dupa ce m-am intors de acolo,este o sintagma folosita de psihologi pentru a desemna starile inexplicabile traite de cei ce ajung in Tara Sfanta,si in special in Ierusalim.Starile sunt si de beatitudine,de bucurie,dar si de tristete,de la persoana la persoana.Eu ,de exemplu,simteam ca pasesc pe puf,oricat de mult ne solicita programul nu simteam oboseala de loc.In tara ploaie si mocirla,iar eu stau pe Realitatea si urmaresc Cap si pajura.

oana dobre said...

Nu, nu am trait asta. Poate si pentru ca nu prea am reusit sa ma desprind de ce se intampla la 60 de km de Ierusalim.

Corina said...

Felicitari, Oana, pt tot ce faci. Imi pare rau ca nu am apucat sa ne vedem. Succes si Doamne ajuta!

Vio said...

Felicitari pentru tot ce faci. Esti tare, blondo! Cu Mile sunt prieten bun, de ani de zile, asa ca inteleg bine ce l-a manat in teatrele de conflict. Pe tine nu te stiu decat din ziar si de pe blog. Si putin de pe la tv. Presa se cheama ceea ce faci tu acolo! Inca o data, felicitari :)

oana dobre said...

Vio & Corina: Multumesc frumos.

structor said...

Strabunicul meu avea o vorba...
"Cand in Tara Sfanta se va termina razboiu', atunci o vini sfarsitu' lumii!"
Altfel... spor la munca si sa te intorci intreaga acasa blondo!

jamescrissilv.ro said...

Da, dar este o lume care merita a fi cunoscuta.
O zi minunata iti doresc

Radu Cunnect said...

Pupic dulce si sa vi incarcata de spiritualitate si credinta multa, cat despre razboaie si conflicte D-zeu stie de ce exista si ce rol joaca in lumea asta tocmai pe taramul Sfant.Sa fi sanatoasa Oana!

constanteanu said...

frumoase pozele :) ia id meu sunt_Bloggerul_ro vreau sa te intreb ceva

bursa said...

Bine ca esti teafara!

andibob said...

Nu prea te pricepi la fotografiat dar scrii si gândești excelent!! Și ești foarte curajoasă.Binențeles că te admir și eu...

Noroc și inspirație în continuare.
Cu bine

ŞuKăRiT said...

Da, ultima fotografie spune totul despre situaţia din zonă.
Dumnezeu să-i ocrotească pe palestinienii civili nevinovaţi. Am înţeles că jertfele au fost inutile, blocada a rămas.
Să te întorci acasă sănătoasă!

McGogoo said...

Ai cam ramas singura acolo sau ma insel?

Mircea Popescu said...

Macar distantele sunt mici.

realwedding said...

Nu pot decat sa spun ca mi-a sarit in ochi baticul YSL al batranei (?) din biserica....Mda,in curand o sa apara si la noi moda asta

Elian said...

Ar trebui sa vizitezi si Libanul. Sitii cum e reversul monedei! pot sa te aihur ca vei trai de asemenea experiente interesante si ce este mai atragotor, o lume doesebita de Israel! Iar sindromul Ierusalimului este usor de perceput in cateva locuri din Liban - Un roman care traieste in Liban din 2006.

von stroeberg said...

pe marginea neotordoxiei un arab aproape mort
admira extaziat evreii inzestrati aproape americaneste
dincolo de ea comentori scoliti aplauda indiferent

Iulian said...

Ierusalimul este un paradox , e ceva total opus a ceea ce stim noi despre Israel..acolo nu sunt razboaie , nici macar focuri de arme , acolo arabii se inteleg bine cu evreii si crestinii , acolo e plin de istorie ; impresionant chiar .

E un loc de Top5 destinatii pe care un om ar trebui sa il vada.

Mircea Popescu said...

Deja s-au adunat 2 sapatamani de liniste, cum mai merge pe acolo ?

vectorialpx said...

nice photos.. :)

YODA said...

Superbe imagini

forum romania inedit said...

Oana , ma bucur ca esti teafara !

Johnny said...

Ultima imegine mi se pare geniala. Felicitari

baftaman said...

foarte tari pozele.

Faninho said...

Femei inarmate langa Zidul Plangeri... Cu adevarat trist!