Friday, 5 October 2007

Niste fripturisti

Un text excelent, scris de subiectiv despre o specie de ziaristi care si pe mine ma zgarie pe creieri. Cititi-l, dar va rog un lucru: sa va amintiti ca asta e doar o parte a presei. Oribila, insa doar O PARTE.

Later Edit: Iulian Comanescu ma lepsuieste usor insinuant, sa-mi dau si eu parerea despre fenomenul asta, mai ales in relatie cu politicienii. Inainte sa-mi arunc opinia in www, precizez asa: habar n-am ce damf au parfumurile de "protocol" primite de la politicieni, ca n-am beneficiat :). Recunosc cu mana pe cord ca am primit, in decembrie 2004, un cozonac si o sticla de vin de la Nastase, care a dat cadouri de Craciun (si, cumva, de parastas politic la vremea aia) ziaristilor de la Palatul Victoria. Cozonacul l-am ingurgitat in redactia EVZ impreuna cu Sutu si cu Tapalaga, iar cu sticla de vin habar n-am ce s-a intamplat, pentru ca am lasat-o pe un birou prin redactie si am zis s-o ia cine vrea, dat fiind ca eu nu beau alcool.

Pe mine ma streseaza mapele de presa, pentru ca stiu chiar inainte de a le primi ca o sa pierd pixul. Intotdeauna pierd pixurile si brichetele.

Alte tentative din astea de "protocol" marunt nu-mi amintesc. A, doar ca la orice conferinta de presa merg beau un pahar de cafea (pahar, pentru ca de obicei cafeaua se da in paharute din alea de unica folosinta). O cafea nu refuz niciodata. Altceva mai mult (piscoturi and stuff) nu ma intereseaza.

Cat despre spaga adevarata, da, au existat tentative. Care s-au ridicat pana la cateva mii de euro. Intr-o perioada in care eram restantiera la intretinere pe vreo trei luni. Mi-am platit intretinerea dintr-un credit la banca, dupa ce i-am spus spaguitorului sa-si duca euroii de unde i-a adus (omul era un intermediar). Au mai fost si altele, dar cu vremea din ce in ce mai putine. Ceea ce ma bucura sincer. Si-or fi dat seama ca nu e "loc".

Later edit 2: Era sa uit de martisoare. Din astea am primit o gramada, pentru ca sunt genul de cadou pe care chiar n-ai cum sa-l refuzi. Cel mai valoros cred ca a fost unul de argint, de la Nicolae Vacaroiu. E foarte frumos, cred ca e de fapt o mica brosa si-l mai am si acum in sertarul cu "zdranganele". Nu l-am purtat, pentru ca nu port bijuterii.

Later edit 3: Tocmai mi-am amintit de un eveniment la care nu am participat direct, dar zic eu ca e relevant. Pe la Craciunul din 2003, la ministerul Agriculturii s-au dat niste agende. In fiecare agenda erau cate 2 milioane de lei. Toti ziaristii au luat agendele. Doar vreo doi-trei au scris despre asta, folosind "cadoul" ca proba. Restul au luat banii si au tacut, vorba cliseului, chitic. Ma intreb daca din banii aia si-au luat niste carne de porc. Cred ca nu prea mai era cazul. Aveau deja.

8 comments:

Comanescu said...

E, draga Oana, de parca te-as fi intrebat eu pe tine ce chiftele ai luat in poseta de la PSD. N-ai fatza de asa ceva.

Voiam sa stiu, in general, care mai sunt cotele relatiei ziaristi-politiceni. Eu n-am mai facut asta de prin '94.

oana dobre said...

Mai, eu ti-am povestit experientele mele. Inclin sa cred ca altii au experiente mai bogate. Poate si la figurat, dar mai ales la propriu.

Anonymous said...

Si unii ziaristi mi se confirma ca fac parte din tagma "fripturistilor", nu ma mir, cata vreme la diverse congrese medicale internationale (de exemplu) unii medici romani se infing in castroanele cu pixuri, post-it-uri, agende, sacose, etc. Un caz concret, la un congres in Anglia, cand s-a apropiat grupul medicilor romani la standul respectiv toate au fost puse sub tejghea... si asta pentru ca, inainte cu o zi, un alt grup de medici/reprezentanti medicali romani au avut grija sa "pupe" tot in zona:) Hazliu dar si bizar.
A, o situatie cu ziaristi (vazuta de mine prin 2001), in provincie, la un consiliu judetean care are si bufet infect la demisol, dupa fiecare conferinta sustinuta de presedintele consiliului (pdsr-ist), "fripturistii" serveau (nu cred ca au abandonat obiceiul dupa articolele care apar in presasi acum) acolo masa, adica ciorba de burta, gratare, aperitive... una alta. Bucatareasa striga la aghiotantul presedintelui sa ii transmita ca nu i-a dat banii pe ultima masa a gazetarilor si ea ce sa faca acum? Sa le mai dea mancare sau nu?
E un comentariu pentru tine, nu trebuie sa il postezi, sper sa nu te deranjeze ca iti mai scriu unii altii:) Dar ce ai scris tu si Alex Mihaileanu imi mai dau sperante ca tinerii 'or mai schimba ceva ceva din imaginea prafuita a presei de ieri/azi. Succes maxim!

oana dobre said...

Anonimule, sper sa nu te superi nici tu ca l-am publicat. Am facut asta pentru ca mi s-a parut relevant pentru discutie.

Oana said...

Am avut ghinionul sa stau doua saptamani - atat am rezistat - la A1-Pitesti. Doamne, daca in Pitesti se intampla lucruri similare cu ceea ce ai povestit tu, la Bucuresti ma astept sa fie cu atat mai rau.
Noroc ca scriitorii nu dau spaga pentru o recenzie buna, lor li se pare normal sa fie buna. E de la sine inteles, si cand nu e arunca cu noroi. Pe de o parte de asta imi place presa culturala. Nu facem decat sa ne balacarim unii pe altii, spaga de unde?

Madalin said...

wow! tare faza cu banii in agenda!

Anonymous said...

Sa amintim si de telefoanele mobile date de Teo odata cu lansarea Romantica TV. Ziaristii le-au primit cu bratele deschise, ba' unii au mai cerut un aparat Nokia (nu mai stiu numarul)in plus. Pentru sefu'.
Sa nu mai spunem de Targul de lux, organizat prima data in decembrie 2006: nici nu s-a facut bine deschiderea oficiala, ca s-a si golit masa cu bucate alese.

Oricum, eu credeam k fripturisti sunt numai colegii din garda veche. Dar sunt destui ziaristi din generatia mea, abia iesita din facultate, care duc mai departe obiceiul.

Kalkin said...

Tare asta cu agende. Trebuia rasfoita una si luate cam vreo 5-6... sa iasa de o ciorba. Sau eventual sa strige careva: "Hei! Eu am doar 1 milion!!!":)