Sunday 1 February 2009

Gaza in My Pictures

Cu riscul sa transform blogul in photo-blog, in postul asta nu voi face nici un comentariu. In primul rand, pentru ca nu am dreptul sa judec o lume la care am avut acces direct pentru doar cateva zile. In al doilea rand, pentru ca uneori realitatea nu are nevoie de descrieri, ci doar sa fie vazuta. Ma simt privilegiata ca o pot arata, atat cat am putut si eu sa o descopar.














28 comments:

Anonymous said...

Sa ajungi acasa sanatoasa, asta e tot ce conteaza. Sa nu uiti asta !

Anonymous said...

din cate vad saracia e la ea acasa acolo,si mai remarc ca si ei au mascatii lor...peste tot numai mascati?

Lucia Verona said...

Bun venit şi felicitări!

Anonymous said...

Oricat ne-am plange ca traim in Romania .. poate ar trebui reanalizam, pentru ca se poate mai rau .. mult mai rau.

Jeanina said...

Multumim Oana! Daca mai ai si nu vrei sa aglomerezi blog-ul... te-as ruga sa le faci upload pe un site de poze si sa postezi link-ul. Sunt sigura ca si pe altii i-ar interesa.

Anonymous said...

Pacat ca unora pozel tale nu le spun nimic, desi se spune (pe buna dreptate) ca o poza, cateodata, face cat o mie de cuvinte! ;)

Stelian Muscalu said...

impresionante, cutremurătoare şi mai adanci decat orice cuvânt

Anonymous said...

subscriu la ce a spus cosmin. prin pozele astea privim in fata o realitate pe care ne e frica sa ne-o descriem in mintea noastra. parca traim cu senzatia ca lumea inseamna doar sua, franta, italia, germania etc si ne plangem ca o ducem rau. ei bine, sunt atatia care si-ar dori sa fie in locul nostru.

Viorel Iraşcu said...

Dureros , dramatica situatia din zona Gaza!. Ar fi fost interesant sa fotografiezi si blocurile goale si cladirile parasite din orasele israeliene de granita . Cu respect.plecatdeacasa.blogspot.com

Oana Dobre-Dimofte said...

Calatorule: Am fotografiat si am scris in EVZ despre oamenii din Israelul de Sud si casele lovite de Qassamuri. Blocuri goale si case parasite nu am gasit nici in Ashkelon, nici in Sderot, nici in Ashdod, nici in vreo alta localitate de acolo.
In Sudul Israelului am stat trei saptamani- inclusiv pentru ca IDF a interzis intrarea jurnalistilor in Gaza. In cele din urma, m-am resemnat cu ideea ca IDF nu va permite accesul liber in Gaza in viitorul apropiat si am plecat in Egipt, de unde am reusit impreuna cu alti ziaristi din presa internationala sa intram in Fasie, prin Rafah.

Anonymous said...

bine ai revenit
te-am vazut azi la antena 3...felicitari!!bataioasa ca intodeauna:)

Anonymous said...

Ziua Buna,

V-am "apostrofat" pe EVeZeu la forum. Am mentionat si acolo si o fac si aici. Dpv al meu (dupa 3 ani de IDF la Matkal) ati facut niste erori acolo din dorinta de documentare. Totusi, sunteti singura persoana care scrie ceva de "jenu'" nu comentez pt. ca am stat prea putin acolo ca sa inteleg ceva. Si asa e. Eu am stat o gramada acolo si in IDF si abia cand am plecat am inceput sa inteleg cate ceva.

Deci, pt. propozitia aia va asigur de toata simpatia mea si respectul meu. Despre Egipt nu stiu pt. ca nu am voie sa intru in tarile arabe. Numai bine si daca doriti sa invatati cate ceva despre ce inseamna Orientul Mijlociu , puteti sa afirmati asta pe blog si va postez cateva link-uri cu documentatii de buna calitate si cateva titluri de pe amazon.com Nu sunt chiar asa scumpe. Cu o investitei de 200$ o sa stiti mai mult despre Fenomenul "Middle East" decat toti vorbitorii din Romania.

Bafta !

Oana Dobre-Dimofte said...

Anonim: prefer sa cred si sa sper ca o "eroare" in acceptiunea IDF nu e sinonima cu o eroare jurnalistica. In rest, va multumesc pentru recomandari, dar prefer sa-mi selectez cartile la recomandarea prietenilor sau a colegilor de breasla, nu a ex-membrilor IDF sau ai oricarui alt serviciu militar.

Anonymous said...

Multam' de replica si pt. ca ati postat comentariul:)

Nefiind jurnalist nu stiu ce inseamna "eroare jurnalistica". Romania, ca membru NATO vindea prin 2003 AKMuri care ajungeau la palestinieni (fie ei teroristi sau nu). Arme Galil , la fel, scapate "accidental". Ideea era publicand o gramada de poze (ceea ce e in sine bine) are si un revers (cel putin unul) erau cativa romani acolo fara acte si care numai prin bunovointa IDF au putut pleca. Este evident ca IDF nu accepta astfel de poze. E un fel caragialescul "pupa-l in bot si papa-l tot".

Poza Dvs cu cele 2 fete este deosebita: o infanterista (M-16 cu teava lunga) si colega ei, probabil de la parasutisti (M-16 cu teava scurta).

Felicitari suplimentare pt. ca ati avut curajul sa sariti "parleazul" si mergeti in Ghetsemani:).

Nici nu v-as fi recomandat propaganda eftina IDF-ului (ex. Victor Ostrovsky, Aaron Cohen) , la fel cum nu v-ar recomanda nici "Orizonturile Rosii" lui Pacepa.

Pot sa postez si eu niste poze blogul Dvs ? (cu parti din Israel pe care nu le-ati vizitat) ? Merita

Numa' bine !
Pantazi.

Anonymous said...

M-a indurerat sa vad imaginile astea... si m-a infuriat in acelasi timp. E frustrant sa stai de cealalta parte a ecranului sa privesti asemenea nenorociri si sa te simti neputincios. "Alladin" e palestinian din partea tatalui si toata ramura aia de familie a trecut prin drama asta acum 40 ani, au fost izgoniti din casa, le-au furat viata, drepturile si toata agoniseala. Si masacrul asta continua... un masacru continuu.
Felicitari pentru taria de care dai doavada, sa te arunci si sa fi martora la asa ceva... eu nu am indraznit sa deschid televizorul de groaza, si mi-am propus sa stiu cat mai putin.

oh, and I`ve missed your posts...

Oana Dobre-Dimofte said...

Anonimule: nu stiu cate AKM-uri vindea Romania catre palestinieni, este posibil sa o fi facut. Dar stiu ca Romania a fost, pe de alta parte, unul dintre principalii furnizori de arme catre Israel. Impartiali, n'est-ce pas?

Anonymous said...

ESTI F R U M O A S A!

Anonymous said...

Ziua buna!

Multam de post. Ar fi excelent daca produsele noastre intra in portofoliul IDF (nu numai pt. instructie). Cu cat vindem mai mult si la mai multi, cu atat mai bine. Daca nu o facem noi, o fac altii:). Sper sa nu va referitzi numai la "tzoale" / sa fi fost o alta tzeapa (noi vindem si ei dau mai departe "cu capac"). Oricum, la cate porcarii am luat noi de ei, e cazul sa mai ia si ei tzeapa cu noi.:).

Teroarare de zi cu zi nu e data de pietricelele alea numite "Grad". E data de niste amarasteni de prin Maroc, Egipt, Irak, care - pe metoda "glaucomu'" -> nu avem patent pe asta - scapa de IDF, taraie un Galil prin Jerusalem Central Bus Station si pun intrebari cretine oamenilor obisnuiti. E aberant ca unul care a facut scoala cat Dvs. ati avut vacanta sa se uite in geanta si sa va intrebe tot felul de tampenii ZI de ZI.Sau sa stau 30min ca sa intru la Mall. Aia e teroarea adevarata.

Cat despre IDF, sunt departe de ceea ce zic ei la Massada cand ridica steagul. La fel de departe sunt si de spiritul lui D. ben Gurion care a murit anonim la un kibbutz in Negev. Iar ideea, generoasa de altfel, de Eretz Yisrael si baietii aia(avocati, oameni cu stare) care prin anii '10, '20 au lasat bunuri in Europa si s-au dus acolo doar pt. o idee: Eretz Yisrael. Idee care acum a ajuns un slogan de business:) si pretext pt. crime.

Se vede treaba ca situatiunea e mult mai complicata - gandit-va ca avem de-a face cu societati tribale, fara Constitutie (in acceptiunea occidentala). Asa ca metodele europene nu prea merg.

Oricum, ramane ideea ca baietii aia sunt un popor in desert care NU este nevoit sa importe produse alimentare. In afara de exotisme, ei se pot hrani numai din productia interna. Asta ca sa fac o conexiune cu noi care importam 80%.

Cele bune,
Pantazi.

PS: Cum prind o pauza la scarbiciu, ma arunc si eu in blogosfera si zvarl acolo niste imagini si va pun si pe Dvs. la "Favourites" (daca acceptati).

Anonymous said...

Ar trebui sa-I multumim lui Dumnezeu in fiecare zi ca deocamdata nu avem probleme de genul asta. Oare ce viata o fi aia in care in fiecare zi exista riscul sa te trezesti cu un glonte in cap sau cu o bomba in casa?
Felicitari Oana pentru pozele bine alese si pentru reportajele bine facute

Anonymous said...

Pozele sunt cutremuratoare si ne arata o realitate pe care noi nu o traim deocamdata si sa speram ca nu vom avea vreodata placerea asta

Anonymous said...

Oana , eu cred ca esti cea mai frumoasa blonda care are mare curaj si multa inteligenta.Pozele postate de tine sunt 0,00001% din crimele si executiile care le-a facut armata israeliana. Aici nimeni nu poate sti de partea cui este dreptatea. Ar trebui sa decida oamenii care au avut de suferit ,atat israelieni cat si palestinieni nu politicienii care din cate vad eu, nu vor ajunge in veci la un rezultat care sa multumeasca mamele ramase fara copii sau oamenii mutilati de dementa armelor.
Ma bucur ca ai ajuns cu bine acasa:-*

Anonymous said...

reusti blog,cat despre poze..vorbesc de la sine,arunca o privire si pe al meu daca vrei si ai timp www.dragos-ioan.blogspot.com

Unknown said...

va felicit ca aveti puterea sa mergeti acolo, sa faceti fotografii si reportaje, si sa veniti inapoi tot oameni.

eu nu cred ca as putea... de-aia tot respectul pentru voi si pentru munca pe care o faceti...

pozele sunt frumoase, dar cumplit de dureroase

Anonymous said...

hmmm... imaginea cu ursuletul..

Oana Dobre-Dimofte said...

Anonimule: ?

Anonymous said...

Iarta-ma, nu ma prea pricep la mesaje!
E foarte puternica. Cos.

Oana Dobre-Dimofte said...

Multumesc. :)

Anonymous said...

felicitari pt faptul ca ai fost in Gaza! poate ar trebuie sa vorbesti mai mult depre lumea reala de acolo, poate oamenii ar trebuie sa stie exact se intampla acolo din anii '48. si eu incerc sa vorbesc cat pot de mult despre Gaza si sa ii fac pe oameni sa inteleaga ca cei care mor acolo, civilii , copiii , nu sunt teroristi, nu toti ! Felicitari pt curaj!